ritualul

Această galerie conține 1 fotografie.

Intr-o carte, C G. Jung zise: Daca nu aveti nimic de creat, creati-va pe voi insiva”. Cand observi in jurul tau cum toti oamenii invata cate ceva – unii au planuri pentu a economisi timp, altii au proiecte pentut a isi mari veniturile, unii  fac sport pentru o viata traita mai sanatos –  vrei si […]

noi

Această galerie conține 1 fotografie.

Nu te mai caut cum te cautam pana acum. Te-am cautat, te-am gasit, m-am facut ca nu te cunosc, te-am uitat. E timpul, dragul meu, sa ne intalnim in goliciunea si simplitatea gandurilor noastre. Este mai bine sa avem visuri profunde decat realitati mediocre. Ca un copil ce nu are  nimic, decat propriul trup si […]

Iti scriu de acasa

Pentru Cristinel Octavian Catrinoiu – 91 Boulevard de Brou Chez le Beau Sejour, Bourg-en- Bresse, 3 Eme Etage.

Îmi iau peniţa, foaia de papirus şi mă apuc sa iti scriu. Nu o să am inimioara la „i”, şi nici a parfum nu o să mirosă foaia mea de papirus din calculator, dar este pentru tine. Ei bine, aş putea să adaug aici că nu sunt nici model, iar de revăzut, nu o să ma revezi în metrou ci la aeroport. Să nu râzi!

Imi spui să vorbim despre mine, hai să …vorbesc eu despre mine.

Totuşi, să începem cu ceva despre tine. Despre Cristinel, băiatul simpatic, rasfăţat care mă face să rad, care mă uimeşte, care îmi povesteşte despre cum este la Paris. Despre Octavian, baiatul serios şi inteligent, meticulos şi ordonat, care ştie să facă mâncare. Despre Tavi, baiatul care işi taie unghiile două ore, care ştie să danseze şi care a dansat cu mine o noapte întreagă, după care a mers cu mine de mână deşi nu prea mă cunoştea. Trebuie să adaug, despre baiatul cu care găsesc cele mai aiurite subiecte pentru a mă contrazice. Dacă fac adunarea o să am o sumă de  – Băiatul Gemeni, cea mai libertină zodie, cu care o fată Capricorn nu se înţelege şi nici nu se potriveşte, asta zodiacaleşte vorbind şi conform astrelor. Acum mă întreb, care din aceste parţi ale tale mă plac pe mine??????

Despre mine, cred că ştii esenţialul, atât cât ai reuşit să desoperi: mă pricep să zgârii oamenii, le dau din fructele mele, am grijă de ei, le dau din crema mea şi din gelul de duş, dansez bine pe banca de la White Horse Costinesti, ma contrazic, mai dau cu piciorul in sticle dacă mă supăr şi nu imi place să fiu legată de niciun stâlp. Ulterior, ai aflat că mă pricep să las gazele deschise, că imi plac cărţile, îngheţata, că pot să mă murdăresc şi să nu găsesc sursa, dacă imi spui să ies la o anumită ieşire de la metrou eu ies oriunde, numai acolo unde trebuie nu.

Thales spunea că cel mai greu este să te cunoşti pe tine însuţi, în cazul nostru, pe mine însămi. Eu spun, că uneori poate să fie şi imposibil. Niciodată nu ma pot hotărî care este culoarea mea preferată, negru, roşu sau alb. Asta ar fi valabilă dacă negru şi alb ar fi culori, dar nu sunt. Deci, pot să spun că imi place culoarea roşie, şi că negru şi alb sunt preferate. Dar ce mă fac atunci când într-o zi îmi place galben, în alta verde şi apoi albastru, ca să nu mai spun de indigo.

Ca om, sunt o armată de celule fiecare în felul ei, o colonie de pete de culoare, azi simpatică maine nesuferită. Sunt impulsivă şi de cele mai multe ori mă încred în primul impuls. Cristopher Morley spunea să nu ne încredem în primul impuls pentru că aproape întotdeauna este corect. Uneori fac multe prostii dar nu intenţionat. Da, mă pricep să fac prostii!!! O întrebare care mi se adresa destul de des este Ce prostii ai mai facut???? Dar cine nu face!!!!!!!!

Întotdeauna optimistul din mine se luptă cu pesimistul, pot fi iraţională pentru cei din jur dar raţională pentru mine. Sunt empatică şi ma pricep să amuz oamenii, îmi fac rochie din pătura de pe pat şi încă am capacitatea să ma joc ca un copil. Îmi plac stelele, dar uneori ma înspăimântă, poate din cauza întunericului şi a imensităţii cerului, dar de cele mai multe ori mă fascinează. Pot să vorbesc o săptămână fără să ma opresc, dar în momentul în care cunosc oameni noi, deşi nu este o regulă, nu scot un cuvânt. Sunt mai ruşinoasă decât orice om ruşinos, asta pentru că am crize de ruşine, nu tot timpul. De multe ori s-au supărat oamenii pe mine pentru că nu mi-au înţeles comportamentul. Pur şi simplu se blochează ceva şi eu nu mai funcţionez. Dar sunt cazuri rare. În rest, sunt o zvăpaiată, dupa cum ar spune mami. Sunt genul de om care trăieşte intens, care se bucură imens, cu tot feluri de idei nastruşnice.

 Îmi place când îmi spui Andreea mea, când îmi povesteşti lucruri frumoase, mai ales atunci când ma pui să vorbesc despre mine şi de fapt tot la tine ajungem, când ma pui să iţi spun poveşti şi nu vrei să salvezi rolul principal. Îmi place că ai mereu multe pupicuri pentru mine.

Ceea ce trăim noi este o aventură în necunoscut, nu ştim de unde a început, de ce, când a continuat, unde o să ducă. Lumea din jur mă întreabă ce înteleg eu din asta? De parcă ar trebui să înţeleg ceva, pur şi simplu este. Nici măcar noi nu înţelegem, că nu am avut nicio treabă unul cu celălalt până în momentul în care am dansat amândoi.

Câte lucruri am vrut să scriu şi uite ce a rămas.

  PS….. Am avut curajul să scriu toate astea pentru că îmi inspiri libertate şi încredere.

Rastignit intre cruci!!!!

Mereu ma indragostesc de cate o carte…….si ma indragostesc asa de rau ca vreu sa va indragostiti si voi…de ceea, vreau sa va impartasesc din intimitatea mea cu ultima carte ” Rastignit intre cruci” de Vasile Lupasc. Nu as vorbi de o carte daca ar fi…. comuna……..ceea ce insemna ca nu este ….

Este o carte emotionanta….as putea spune ca este o carte „doi in unu”, autorul povesteste si intamparile care s-au petrecut in timp ce culegea informatii pentru scrierea acestei carti. Este o carte cu umor, o carte cu iubire, o carte de aventura, o carte despre prietenie si incredere….mai precis……razi, tremuri, vibrezi si vrei si tu…….atunci cand o citesti. Ce vrei? vrei sa fii parte din carte. Eu m-am indragostit de Vlad Tepes a doua oara…….indragostita de el am fost din copilarie cand am citit” Singuratatea lui Vlad Tepes” ….. Daca in felul acesta….. mi-ar fi predat cineva lectia de istorie in liceu eram premianta la istorie….sau nu, sa nu mi-o predea,  sa ma puna sa citesc carti….asa, in genul la aceasta…….

Trebuie sa recunosc ca nu prea ma incanta cartile romanesti…….cu cateva exceptii……..insa aceasta m-a fascinat. Stilul folosit de autor nu te lasa sa respiri, intelegi de ce Vlad Tepes este asemanat cu Darcula, si o sa razi, crede-ma …..Mai mult….povestea capata forma de basm si afli cat de indragostit a fost Vlad Tepes de femeia care ii devine intr-un final sotie……nu va spun mai mult decat ca ea, sotia ii demonstreaza acestuia iubirea ce i-o poarta intr-un mod care te face sa ………o sa afli…..O sa palngi si o sa razi……o sa fii bombardat de personaje care mai de care mai curajoase, mai frumoase,……….mister si vraja…..

Cine este Vasile Lupasc? Un Targovistean, nu il cunosc, nu ii fac reclama….publicitate nu am cum sa nu ii fac…dar specific ca nu este reclama….adica nu ma plateste nimeni pentru asta. Singurul lucru care ma face sa scriu despre aceasta carte este faptul ca m-a fermecat. Ce spuneam? AAA, da, Vasile Lupasc este un istoric, un luptator. Nu spun mai mult….cautati cartea si veti afla mai multe despre el. Aaaaa, ce te mai invata Lupasc? te invata sa fii madru ca esti roman, de fapt iti inspira o mare incredere in tine…… o sa vezi.  In ce vremuri traim acum …….se potriveste aceasta carte pentru sufletul romanului actual….Desteapta-te romane!……hai ca am inceput eu sa deviez…asa ca o sa mai spun cateva cuvinte si gata…..

„Din dar se face darul” …..mai exact….am primit cartea asta in dar…..asa am descoperit-o  si asa am scris despre ea, insa acum o sa fac mai mult de atat, mai mult decat sa scriu despre ea……asa cum spuneam  „Din dar se face darul ” asa ca…… spune-mi cat de mult vrei sa citesti cartea asta? poate ca o sa te vizitese si pe tine in curand Vlad Tepes…….depinde doar te tine…..Cine are urechi sa auda …..ca apoi sa aiba ochi sa vada……Va pup,  acum va las in compania catorva randuri din carte care sa va faca sa” auziti” mai bine…….si sa ma convingeti ca vreti cartea asta…..

Cu ocazia asta multumesc si eu celui care mi-a oferit cartea….Merci mult!!!!

V-ati ars, frumosilor! gandi Stroie amuzat. Asta nu mi-ar fi dat prin cap nici mie! Cred ca si nepotii nepotilor vostri vor vorbi de patania voastra cu Vlad Voda, puiul de seitan cum ii ziceti voi! Ei! de acum e oficial: v-a luat Dracu !

Ceva insa avea sa le stea in cale, ca intodeuna, cand Europa avea nevoie de un miracol. O tara mica si incapatanata, care avea sa supravietuiasca tuturor  imperiilor si atacurilor. O tara care, neobosita, nastea intodeuna la vreme de restriste  oamnei de otel  in stare sa opreasca orice armata, orice blestem!

De acolo, aparu un osteam gigantic asa cum il descrisese Stroe. Cei mai inalti soldati de langa el abia ii treceu de brau. Cu muschi supradimensionati  si mainile lungi pana mai jos de genunchi, cu parul foarte rar, dar in suvite raslete, lungi si slinoase si cu trasaturi care pareau mai mult de animal salbatic decat de om, soldatul era una din acele anomali ale naturii, care apar la o suta de ani si insapimanta oamnei si fiare deopotriva. De centura lata de la brau ii atarnau doua capete proaspat taiate … In randul  din fata  al arcasilor romani, un baietandru de vreo saispreazece primaveri  incepu a tremura usor…Ajuns pe malul apei, gigantul incepu a striga ceva in turceste . Vorbele ii erau neclare si stalcite  de scuipatul care-i cugea ca la cainii turbati. Turcii din spatele lui urlau si ei ca apucatii, starniti de linistea de mormant  a romanilor… Brusc, insa, apa din fata monstrului  prinse viata si, ca de neunde, tasni un barbat  cu pieptul dezgollit  si cu pletele negre, legate la spate. Pentru o clipa sau doua paru ca sta pe ape, iar gigantul isi opri ghioaga  inmarmurit. Doua cutite trimise de ciudata aparitie  ii se infipsera in ochi, uchigandul pe loc . Monstrul se balangani usor  pe picioarele devenite prea slabe, apoi se prabusi, spre stupefactia  ambelor tabere. In linistea stridenta  coborata peste Dunare rasuna glasul  voievodului  valah: – Eu, Vlad Voievod, stapanul Tarii Romanesti va condamn pe toti la moarte! Numai aveti scapare, nici daca va retrageti acum ! Bine ati venit in  Cehennem (iad)!

Langa teapa osanditului, Vlad Draculea parea ca tine un pocal pe care il umplea de sangele scurs pe teapa. Apoi, spre oroarea tuturor , valahul bau si ridica paharul catre Sultan:                                                                                                                                                              – In cinstea ta, Mahomed! Si inca nu mi-am ostenit setea! Tu esti urmatorul!…Langa Vlad, Mihnea zambi multumit.                     – Ei bine, turcii chiar cred acum ca noi bem sange ca lupii turbati!                                                                                                                                        -Sa creada, Mihneo!                                                                                                                                                                                                                                                         – Maria Ta, da-mi si mie niste sange din ala ca tare bine merge cu puiul asta fript! rase Store. Daca ar sti turcii ca in pocal avem vin de la Vedea si nu sange……