Azi, militez pentru cifra trei!


Unele lucruri dureaza atat de putin, dar sunt atat de frumoase! Dis-de-dimineata a aparut curcubeul. La fel de repede a si disparut. Prin geamul de la bucatarie vedeam soarele si un nor negru taiat de un curcubeu sfios. Eram la prima mea gura de cafea. Pe masura ce ma uitam la el isi aprinde culorile mai puternic. Insufletita si entuziasmata de aparitia neasteptata, mi-am facut loc pe blatul de la bucatarie, m-am spijinit in maini si m-am saltat cu genunchii pe blat.  Am alunecat pana la  geam, l-am deschis si  am pozat curcubeul. Asa frumos! Soare, nor negru si curcubeu in acelasi moment.  Totul a durat mai putin de zece minute. Curcubeul a disparut, soarele a fost inghitit de nor si eu am ramas cu cafeaua mea, care incepuse sa se raceasca. Ce frumusete prinsa in cateva minute pierdute in eternitate.

Astazi, vine sora-mea (Leli)! Ii gatesc cartofi frantuzesti.  E simplu, cartofi fierti in coaja, oul si smantana sunt ingredientele principale. Tot preparatul se baga la cuptor. Bineinteles, ma abat de la reteta data de Simona. Trebuie sa adaug ceva de la mine la reteta, fapta ce a dus la pierirea in cosul de gunoi, a multor feluri de mancare, de-a lungul timpului meu de bucatar ratat. Leli ii manaca cu pofta. Trebuie sa ii fi fost destul de foame. Nu, nu ma intelegeti gresit, cartofii mei frantuzesti au iesit buni.

Activitatea noastra preferata este hlizeala. Cand suntem doar noi doua si nu ne certam, ne hlizim.  Bem cafea  cu lapte si stam in dormitorul mic, uitandu-ne la ecranul mare. Ne uitam la lei si imblanzitorul lor.  Gasesc si ceva cu lupi. Leli, prinsa in fantezia povestilor incepe sa imi spuna propria ei poveste cu lupi. Hmmm, povestea este numai buna de redat mai departe. Inca ma intreb la ce persoana sa o scriu.

Se pregateste in mica mea oglinda si imi spune ca ea crede ca este greu sa fiu eu si sa am o oglinda asa mica. M-am obisnuit cu ea, e tot ce am deocamdata, imi spun eu, mie. Trebuie sa plece la conferinta, ii comand taxi, ma lasa singura. Poate apuc sa citesc si eu cateva randuri pana in momentul in care va trebui sa ma duc sa  o recuperez de prin oras. Poate mai fac putina curatenie. Hmmmm, mi-e dor de ea si doar ce a plecat. Mi-e dor de cand eram adolescente si ne certam si radeam intr-un mare fel. Si acum am putea sa facem la fel, noroc ca nu ne vedem chiar atat de des, la partea cu cearta ma refer.

Stiti cum a fost prins intr-un moment soarele, curcubeul si norul? Asa am prins eu azi o zi de concediu, pe sormea si momentul meu frumos de dimineata. Cifra trei e magica!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: